Bucureşti
Adrian Bălteanu, Arhitect Facultatea de Arhitectură Ion Mincu Bucureşti
1. ORAŞUL BUCUREŞTI – SITUAŢIA ACTUALĂ
B-dul P.Protopopescu nr.1-3
B-dul Ferdinand nr.4-6
Comunitatea Elenă Bucureşti
Adresa: str. Vasile Alecsandri nr. 8, Bucureşti, sector 1, cod. 010639, România
Τel: 0040-21-3179877
Fax: 0040-21-3179874
Preşedinte: Savas Tsorakidis
Numărul etnicilor la recensământul din 2002: 1.644
Anul înfiinţării: 1990
2. ISTORICUL ORAŞULUI BUCUREŞTI (EVOLUŢIA ORAŞULUI ÎN DATE) subcapitol de arh. Peter Derer
ORAŞUL MEDIEVAL
c. 1310-50 - Posibile fortificaţii pe amplasamentul ulterior.
c. 1368 - Se menţionează un punct întărit pe Dâmboviţa.
sec. XIV - Se confirmă existenţa unui sat Grecii (Grecenii) pe vatra actuală a capitalei (menţionat documentar în 1577).
1458 - Menţiune neprecisă despre o aşezare.
1459, 20 sept. - Apare prima menţiune documentară privind existenţa Bucureştilor, într-un act emis de cancelaria voievodului Vlad Ţepeş.
De numele voievodului este legat şi vechiul perimetru al oraşului.
1469 - Scrisoare despre judecata dintre un sas şi patru negustori greci (negustori de piper).
1476 - Bucureştii, una din aşezările puternic fortificate din Ţara Românească (Muntenia, Valahia).
Sec. XV - Bucureştii sunt temporar a doua capitală a Ţării Româneşti.
1545 - Voievodul Mircea Ciobanul întăreşte fortificaţiile.
Numeroşi greci vin în Ţara Românească în timpul său.
cca. 1550 - Acelaşi voievod reorganizează administraţia Bucureştilor.
După 1550 - Refacerea Curţii Voievodale.
1554 - La mazilirea lui Mircea Ciobanul turcii ucid o parte dintre curteni, români şi greci.
1563 - Prima menţiune a unui Consiliu ales al oraşului.
Se întăreşte proprietatea asupra unei prăvălii „în pazar”, în favoarea lui Ghergoman Grecul şi fiilor săi. [1]
1564-65 - Gheorma/Ghiorma construieşte biserica ce-i va purta numele, dar care era cunoscută şi ca Biserica Grecilor (a se vedea fişa nr. 6). Aici au slujit şi călugări greci.
Construirea mănăstirii Sf. Troiţa.
Se construiesc noile băi ale Curţii Voievodale.
1572 - Ivaşcu Golescu (Golescu a fost o familie de mari boieri) vinde proprietatea sa care se întindea pînă la satul Greci.
1577 - Stelea Spătarul, demnitar al voievodului Radu Mihnea, construieşte o mănăstire pe care o închină la Athos, de unde aduce călugări greci pentru administrare[2] .
1582 - La Bucureşti se înfiinţează prima tiparniţă.
1593-1601 - Mulţi dintre oamenii de încredere ai lui Mihai Viteazul sunt originari din lumea grecească.
1596 - Distrugerea unei părţi din oraş de către tătari.
Sf. sec. XVI - Prima menţionare a cartierelor (mahalalelor).
cca. 1610 - Construirea podului Şerban Vodă.
1611 - Radu Mihnea (voievod ce a domnit intermitent în trei perioade între 1601 şi 1623) numeşte în dregătorii pe unii dintre grecii cu care a venit de la Istambul.
Sec. XVII - Se formează familii de dregători de origine greacă.
Mişcări contra extinderii influenţei greceşti sub Alexandru Coconul (1623-1627), Alexandru Iliaş (1616-1618, 1627-1629) şi Radu Leon (1632).
1632-54 - Dezvoltarea Bucureştilor în timpul domniei voievodului Matei Basarab.
Sprijinit de boierimea autohtonă, Matei Basarab a avut mulţi duşmani printre familiile de origine greacă.
1639 - Matei Basarab reduce numărul mănăstirilor închinate.
1640 - Se apreciază că oraşul are cca. 20.000 de locuitori.
1643 - Este menţionată prima biserică catolică.
1658 - Este instalat voievodul Mihnea al III-lea, numit de cronicari “grec cămătariu”, fiul lui Iane surdul.
1658-59 - Revolta seimenilor (mercenari) contra voievodului.
Oraşul este din nou distrus.
1659 - Bucureştii devin singura capitală a Ţării Româneşti.
1668 - Egumenul grec de la mănăstirea lui Pană vistierul vrea să acapareze şi biserica mitropolitană.
1669 - Domnitorul Leon Tomşa, deşi înconjurat de greci, este silit de boieri (mulţi dintre ei greci împământeniţi) să ia poziţie faţă de primii.
1671 - Panaiotis Mamona, mare dragoman, construieşte în oraş un han care îi poartă numele.
1678 - Se înfiinţează tipografia Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Se deschide şcoala superioară Sf. Sava, numită ulterior (pînă la 1814) Academia Grecească; şcoala a cunoscut directori celebri provenind din lumea greacă.
Începe construirea de hanuri (caravanseraiuri) în partea centrală a oraşului.
S-a construit mănăstirea Cotroceni.
1681 - Pentru construirea hanului său, Şerban Cantacuzino a cumpărat locuri în mahalaua Grecilor; arhimandritul mănăstirii Cotroceni (căreia îi era închinat Hanul Şerban Vodă) Visarion Lambriatis, a extins după 1802 complexul.
1683 - Se construieşte Biserica Doamnei, cu picturi de zugravul Constantinos. Lăcaşul funcţiona după regula athonită, cu egumeni şi călugări greci.
1687 - Se reorganizează Şcoala de Slovenie (pentru Cancelaria Domnească) cu profesori greci.
1688 - La înmormântarea lui Şerban Cantacuzino oficiază patriarhul de la Constantinopol (probabil grec).
1688-1714 - Puternică dezvoltare a oraşului în timpul domniei voievodului Constantin Brâncoveanu.
1692 - Se realizează Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei de astăzi), importantă cale a oraşului.
Constantin Brâncoveanul dăruieşte bisericii Tunari o evanghelie greco-română.
1694 - Fondarea Academiei Domneşti.
Pe un şantier început de marele dragoman al Porţii Otomane, Panaiotaki Nikusios Mamona, Brâncoveanu începe construirea mănăstirii Sf. Gheorghe Nou, numit şi „cel Grecesc” (exista şi o mănăstire, Sf. Ioan cel Mare, numită şi Sf. Ioan Grecesc, pe Podul Mogoşoaiei, pe locul actualului Palat al C.E.C.-ului).
1697 - Domnitorul trimite ca mesager la ţarul Rusiei pe Gheorghe Castriotu.
1701 - Negustorul Stavro construieşte actuala biserică Scaune în spatele spitalului Colţea (sprijinit băneşte de unchiul său Tănasie din Târnova).
1701-2 - Construirea mănăstirii Colţea.
Modernizarea şi extinderea Curţii Voievodale.
Amenajarea grădinii Palatului Voievodal.
Suprimarea Consiliului ales al oraşului.
1707 - La târnosirea bisericii Sf. Gheorghe cel Nou (grecesc) slujba a fost făcută de mari prelaţi (mulţi greci) din Orientul apropiat.
1714 - Doctorul Antonio Corea trimite Curţii Domneşti o misivă referitoare la iminenta mazilire a domnitorului Constantin Brâncoveanu. Trimiterea acesteia va fi interpretată în mod greşit, ca fiind o încercare din partea grecului de a stoarce bani de la domnie.
ORAŞUL PREMODERN
1716 -Începe perioada administraţiei fanariote (voievozi numiţi de sultan din rândul administratorilor greci din Fanar)[3] .Armata austriacă ocupă Bucureştii.
1722 - Construirea mănăstirii Văcăreşti, cel mai mare complex monahal din ţară.
Călugărul Ioanikie Stratonikeas începe construirea Hanului Stavropoleos (a se vedea fişa nr. 5), lângă Hanul Grecilor.
1724 - Pe lângă mănăstirea Văcăreşti se înfiinţează şi o şcoală grecească.
1726 - Tatiana Hagi Dima (Timotheia Monahia sau Kiriaki Schimonahia) începe construirea Schitului Maicilor în Bucureşti la baza Dealului Arsenalului.
1735 - Construirea spitalului pentru bolnavii săraci.
1738 - Oraşul este distrus de cutremur, afectat de ciumă şi atacat de lăcuste.
Neofit I Cretanul începe construcţia bisericii Sf. Nicolae Vlădica din Bucureşti, aflată la poalele Dealului Mitropoliei, demolată şi înlocuită în 1902-04 cu o altă biserică.
1745 - Domniţa Bălaşa, fiica lui Constantin Brâncoveanu, începe construcţia bisericii aşezământului ce-i va purta numele, blagoslovită de mitropolitul Kir Neofit Criteanu.
sec. XVIII - Proprietar al moşiei Floreşti (probabil Floreasca) este familia Kalliarch (Caliarh).
În oraş activează mulţi intelectuali greci (Dimitrios Fotiadis Katartzis, cărturar grec; Neofytos Doukas, director al Şcolii Domneşti).
1769 - Armata rusă ocupă oraşul.
1773 - Dichiul Deoghen construieşte biserica Dichiu-Tirchileşti în sud-estul Bucureştiilor acelor timpuri.
cca. 1775 - Bucureştii numără 67 de cartiere (mahalale).
Este menţionat un canal de derivare a râului Dâmboviţa, râu care se inundă frecvent.
1775-76 - Construirea noii Curţi Voievodale la periferia estică.
1777 - În oraş au apărut primele cişmele publice.
1779 - Al. Ipsilanti realizează un nou local pentru Şcoala Domnească de la Sf. Sava. Aceasta a fost înfiinţată la 1679 de Şerban Cantacuzino, a funcţionat în diferite locuri şi a cunoscut diferite denumiri printre care şi Academia Grecească la sfârşitul domniilor fanariote. Din 1821, o dată cu interzicerea de către sultan a învăţământului în limba greacă în Imperiul Otoman, predarea acestei limbi încetează şi în Ţările Române (studiul ei rămâne doar ca limbă străină).
Fondarea Administraţiei publice.
Deoarece mănăstirea Antim din Bucureşti a fost sărăcită din cauza proastei administrări a călugărilor greci, domnitorul Alexandru Ipsilanti o transformă în metoh (mănăstire închinată), în subordinea Episcopiei Argeşului.
cca. 1780 - Pe moşia mănăstirii Plumbuita există o băcănie, o cârciumă şi un han, toate aparţinând lui Mihai Grecu.
1789 - Armata austriacă ocupă din nou oraşul.
1793 - Dosithei Filitti, spirit ecumenic, este ales mitropolit al Ungrovlahiei: reorganizează învăţământul, inclusiv cel preoţesc.
1798 - Oraşul numără 93 de cartiere.
1813 - Biserica Sf. Ilie Gorgani este reparată de fostul mare paharnic Manolache Hrisoscoleo.
1821 - Revoluţia lui Tudor Vladimirescu.
Încetarea administraţiei fanariote[4] .
Oraşul este ocupat de armata turcă.
O parte dintre egumenii greci ataşaţi Eteriei s-au refugiat la mănăstirea Mărcuţa, aflată atunci în afara Bucureştiului (în partea estică).
1822 - Se instalează primul voievod pământean.
1825 - Calea Moşilor este prima stradă pavată cu piatră.
1829 - Tratatul de la Adrianopole: încetează monopolul comercial turcesc. Se instalează administraţia rusă sub Pavel Kiseleff. Prima lege fundamentală: Regulamentul organic. Crearea unui serviciu de arhitectură pentru Bucureşti. Delimitarea perimetrului urban cu 10 bariere. Începe dezvoltarea modernă a Bucureştilor. Prima garnizoană a armatei naţionale la Bucureşti.
1830 - Amenajarea viitoarei şosele Kiseleff.
1831 - Apariţia primului jurnal.
Amenajarea grădinii publice Cişmigiu.
1834 - Biserica mănăstirii Mihai Vodă este reparată de arhimandritul Cantopoulos din Vosporos (Crimeea). Biserica Scaune este reparată de Ion Costacopol.
1838, 1853 - Biserica mănăstirii Zlătari va fi reparată de egumenul Calistrat Livis şi succesorul său Atanasie Livis.
1839 - Ioanichie Stavronichie repară biserica Sf. Vineri din Bucureşti; biserica a fost demolată la sfârşitul secolului XX.
1841 - Înfiinţarea Consulatului general grec la Bucureşti[5] .
1842 - Punerea pietrei de temelie a primului şi singurului sediu propriu al Primăriei oraşului.
1845 - Prima moară cu aburi pe Colentina, râu aflat la nord de Bucureşti. Construirea Teatrului Naţional pe Podul Mogoşoaiei.
1846 - Prima ridicare exactă: planul Borroczyn.
1847 - Ultimul mare incendiu de Paşti, numit şi Focul cel Mare.
1848 - Revoluţia burgheză. Dublă ocupaţie militară: rusă şi turcească.
cca. 1850 - Alături de altele, funcţionau casele de bancă „N. Ghermani şi fiii”, „Sechiari, Rodocanachi şi Darussi.
1853 - 61.859 capi de familie în statistica din acest an[6] .
1855 - Inaugurarea liniei telegrafice Bucureşti-Giurgiu.
1857 - Se introduce iluminatul public prin lămpi cu petrol.
1858 - În Hanul Grecilor s-a constituit „Cazinul comercial”, cu circa 40 membri, între care mari negustori greci.
1859 - Formarea Principatelor Unite (Ţara Românească şi Moldova).
Primul principe: Alexandru Ioan Cuza.
1860 - Se desfăşoară primul recensământ al populaţiei.
1861 - Construirea Arsenalului militar.
1862 - Bucureştii devin singura capitală a Principatelor Unite.
1862 - Guvernul este condus de Apostol Arsaki, care, ulterior îşi transferă marea avere în Grecia, unde a întemeiat o şcoală (Arsakeion).
Instalarea noilor instituţii de stat.
1863 - Se hotăreşte ca în bisericile ortodoxe româneşti slujba să se oficieze numai în limba română, cu 3 excepţii (biserica Sf. Ioan cel Mare din Bucureşti, biserica Sf. Arhangheli din Brăila şi biserica Dancu din Iaşi).
Legea secularizării averilor mănăstireşti închinate şi neînchinate; se propune despăgubirea călugărilor greci, care refuză.
1864 - Fondarea Universităţii din Bucureşti.
1866 - Abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza.
Prinţul domnitor devine Carol de Hohenzollern.
Constituţia consacră principii prezente în legile fundamentale ale altor ţări, printre care şi Grecia.
1868 - Inaugurarea Uzinelor de gaz.
Turcia, în conflict cu Grecia, cere Principatelor Unite să expulzeze pe supuşii greci, ceea ce nu se întîmplă.
1869 - Deschiderea liniei ferate Bucureşti –Giurgiu.
1872 - Construirea Halelor centrale după un proiect francez.
Prima linie de tramvai cu cai.
Dezvoltarea accentuată a industriei.
1873 - După obiceiul bizantin, domnitorul învesteşte pe mitropoliţi şi patru episcopi pământeni la Râmnic, Roman, Buzău şi Argeş.
Domnitorul Carol pune piatra de temelie la cheiurile portului Brăila, loc important pentru comercianţii greci din oraş.
1875 - În conducerea proaspăt constituitului Partid Liberal se află numeroşi politicieni de origine grecească.
1876 - S-a deschis bursa bucureşteană cu implicarea unui număr de bancheri şi negustori greci.
ORAŞUL MODERN
1877 - Oraşul are o populaţie de 177.302 locuitori cazaţi în 31.037 case [7].
Războiul de Independenţă: Turcia bombardează Brăila şi Galaţi, oraşe cu o importantă populaţie grecească. Numeroşi cetăţeni, între care şi unii de origine greacă, subscriu cu bani şi obiecte pentru sprijinirea armatei.
1878 - La Bucureşti se încheie o convenţie comercială româno-greacă[8] .
Notă a ministrului de externe către agenţii diplomatici români, prin care se precizează că în Bulgaria, ocupată de turci, coexistă şi români şi greci. La Congresul de la Berlin, delegaţia română a fost audiată după delegaţia Greciei.
1879 - Se promulgă legea privind înfiinţarea de legaţii şi consulate în mai multe capitale, inclusiv Atena. Guvernul Greciei a recunoscut independenţa Principatelor Unite. Se înfiinţează legal Comunitatea Elenă din Bucureşti.
1880 - Încep lucrările de amenajare a râului Dâmboviţa.
Guvernul discută posibilităţile de sprijinire a românilor din Macedonia şi de la Pind.
Domnitorul primeşte scrisorile de acreditare ale trimisului plenipotenţiar al Greciei. Extinderea Uzinei de apă.
1882 - Iluminatul electric al Pieţii Palatului Regal.
Biserica Ortodoxă Română se desparte de Patriarhia greacă de la Constantinopol.
1885 - Construirea magistralei est-vest (perpendiculară pe Calea Victoriei, fostul Pod al Mogoşoaiei).
Începerea dublurii nord-sud (paralelă cu Cl. Victoriei).
Patriarhia de la Constantinopol recunoaşte autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.
1890 - Fondarea Societăţii de tramvaie.
Instalarea primelor reţele telefonice.
Construirea marilor edificii publice.
Fondarea de noi cartiere (dincolo de cele 10 bariere).
1891 - Se construieşte pasajul Macca de către arh. Felix Xenopol, posibil dintr-o familie de origine greacă. La congresul studenţilor din Bucureşti participă şi o delegaţie de studenţi din Grecia.
1892 - Crearea Comisiunii Monumentelor Istorice.
Grecia rupe relaţiile diplomatice cu România, din cauza disputei privind moştenirea lui Vanghele Zappa.
1894 - În familia moştenitoare a tronului României, se naşte Elisabeta, al doilea copil al viitorului rege Ferdinand şi al Mariei. Ulterior Elisabeta va deveni regină a Greciei.
1899 - A început construirea primei biserici a comunităţii greceşti din Bucureşti (nu departe de un vechi cimitir grecesc [9]).
1901 - Pentru „încălzirea” relaţiilor diplomatice, profesorul Grigore Tocilescu pleacă cu 270 studenţi la Atena.
1904 - Populaţia oraşului este de 290.740 locuitori.
Bucureştii numără cca. 30.000 de lucrători (10,5% din ţară).
Guvernul deplânge poziţia ostilă a Patriarhiei din Constantinopol faţă de românii din Macedonia.
1905 - Se deschide linia maritimă Constanţa-Pireu.
După denunţarea, de către România, a convenţiei comerciale româno-elene din 1900, relaţiile diplomatice vor fi întrerupte pînă în 1911.
1906 - Expoziţia jubiliară dedicată aniversării a 25 de ani de la declararea Regatului României şi 40 de ani de domnie a lui Carol I.
România expulzează mai mulţi comercianţi şi bancheri greci (între care Chrissoveloni) pe motiv de monopolizare a unor sectoare economice.
1908 - În ţară apăreau 589 publicaţii, între care şi în limba greacă.
1909 - Regele inaugurează silozurile de la Constanţa, fapt care va stimula exportul de cereale, în care erau prezenţi şi mulţi comercianţi greci.
1912-3 - Războaiele balcanice exarcebează problema minorităţilor, guvernul român sprijinind învăţământul românilor din Macedonia.
Conferinţa de pace de la Bucureşti.
1914 - Începe Primul Război Mondial: iniţial, atât România cât şi Grecia rămân neutre.
La Bucureşti este inaugurat Institutul de studii şi cercetări privitoare la Europa sud-estică.
Nouă întrerupere a relaţiilor cu Grecia, legată de incidentele din Macedonia.
1915 - Are loc a doua conferinţă socialistă balcanică, la care participă şi un delegat din Grecia. La această conferinţă se vorbeşte, printre altele, şi despre o „republică federativă balcanică”.
1916 - România intră în război de partea Antantei.
Bucureştii sunt ocupaţi de armatele Puterilor Centrale.
Armatele Puterilor Centrale ocupă Brăila. Regele şi guvernul se retrag în Moldova.
1918 - Pacea de la Buftea. Victoria ţărilor din Antantă, alături de care au luptat şi armatele române.
ORAŞUL CONTEMPORAN
1919 - Bucureştii devin capitala Românei Mari, ţară care va dispune de resurse economice extinse.
Moştenitorul tronului, Carol, se întâlneşte la Lucerna cu viitoarea soţie, prinţesa Elena a Greciei. La Neuilly sur Seine, în cadrul tratatului cu Bulgaria, Grecia va fi avantajată.
1920 - Tratatul cu Turcia va fi modificat în urma războiului greco-turc terminat în 1922.
Deceniul 3 - Oraşul se extinde cu cartierele demobilizaţilor.
În nordul Bucureştilor se dezvoltă parcelări pentru populaţia cu venituri medii şi mari.
1922 - La botezul lui Mihai, fiul prinţului moştenitor Carol şi al prinţesei Elena, sunt prezente multe capete încoronate, inclusiv din Grecia[10] .
1925 - Patriarhia Ecumenică din Constantinopol recunoaşte înfiinţarea Patriarhiei Române.
Prinţul Carol şi prinţesa Elena se separă (divorţ oficializat la tribunal în 1928).
1926 - Se înfiinţează la Bucureşti Institutul de Studii Bizantine.
1927 - Bucureştii numără 472.035 locuitori. Un an mai tîrziu, prin înglobarea comunelor suburbane, Capitala va avea 569.885 locuitori [11].
Deceniul 4 - Încep marile opere urbanistice: axa nord-sud, Şoseaua Jianu (1937), Piaţa Palatului Regal (1938), Parcul Naţional (actualmente Herăstrău), Facultatea de Drept, sediul Consiliului de Miniştri, Academia Militară (1937), Halele Obor (1939) etc.
1930 - La Atena se constituie Înţelegerea Balcanică cu participarea Greciei, României, Albaniei, Iugoslaviei şi Turciei.
1931 - Regina mamă Elena se stabileşte la Florenţa.
1935 - Bucureştii se întind pe o suprafaţă de 7.800 ha., din care numai 108 ha. sunt ocupate de parcuri. Se deschide expoziţia urbanistică „Luna Bucureştilor”.
1936 - Se deschide „Muzeul Satului”.
1938 - Cunoscutul negustor şi bancher Dimitrie Hagi Theodoraki face donaţii pentru sprijinirea elevilor săraci.
1939 - Populaţia Bucureştilor ajunge la circa 870.000 locuitori[12] . Se instaurează dictatura regală.
Se declanşează cel de al Doilea Război Mondial.
1940 - Puternic cutremur de pământ care afectează un număr de clădiri, printre care şi blocul Carlton; arhitectul acestuia a fost G.M. Cantacuzino, care provenea dintr-o veche familie originară din Bizanţ.
Instalarea teroarei legionare şi apoi a dictaturii generalului Ion Antonescu.
1941 - România intră în război alături de Germania.
1944 - Bombardamente anglo-americane asupra Bucureştilor.
România întoarce armele împotriva Germaniei.
Bucureştii sunt ocupaţi de Armata sovietică.
1945 - Primul guvern impus de Rusia sovietică.
Repararea unor clădiri bombardate, demolarea altora (Teatrul Naţional).
1947 - Abdicarea regelui, proclamarea Republicii Populare.
1948 - Naţionalizarea principalelor mijloace de producţie.
Guvernul acordă asistenţă spitalicească (îndeosebi la Bucureşti) şi azil familiilor luptătorilor comunişti participanţi la războiul civil din Grecia.
Evacuarea străinilor (inclusiv greci) care nu acceptă să devină cetăţeni ai României [13].
Bucureştii numără 1.041.807 locuitori.
1952 - Hotărîrea privind reconstrucţia socialistă a Bucureştilor.
Înfiinţarea sectorului de stat în proiectare şi execuţie.
În instituţii sunt prezenţi consilieri sovietici.
Naţionalizarea unei importante părţi din fondul locativ (între care şi proprietăţi ale unor cetăţeni de origine greacă).
cca. 1955 - Încep extinderile marginale ale Bucureştilor, sub forma ansamblurilor de locuinţe colective.
Procesul de industrializare forţată este însoţit de o urbanizare accentuată, cu efect asupra structurii populaţiei.
1960 - Ansamblurile de locuinţe începute s-au extins, pînă când au devenit sectoare urbane (echivalente ca număr al populaţiei cu unele oraşe mari din ţară).
Se definivează axa nord-sud (Bd. Dimitrie Cantemir).
Se realizează cîteva ansambluri de tip piaţă: Piaţa Sălii Palatului, Piaţa Chibrit, Piaţa Mihail Kogălniceanu, Piaţa Mărăşeşti etc.
1963 - Se reînfiinţează un Institut de studii sud-est europene.
1965 - Bucureştii devin Capitala unei republici socialiste.
1966 - În 10 ani, în România numărul locuitorilor care s-au declarat greci a scăzut de la 11.166 la 9.088 persoane[14] . Populaţia Bucureştilor este acum de 1.366.684. Şi în Capitală se înregistrează o scădere a locuitorilor care în ultimii 10 ani s-au declarat greci: de la 2.275 la 1.827 persoane[15] .
1970 - Construcţia de locuinţe atinge apogeul: circa 10 locuinţe la 1.000 de locuitori (cu circa 8,00 mp. locuibili de persoană).
1974 - Mulţi refugiaţi greci din România se întorc în Grecia.
1977 - Un puternic cutremur distruge numeroase blocuri în partea centrală a oraşului, făcând peste 1.000 de victime.
1980 - Construcţia de locuinţe colective se concentrează de-a lungul marilor artere de intrare în oraş.
Se lucrează la proiecte pentru un nou centru civic.
1984-1989 - În linii mari, noul centru civic ocupă o suprafaţă de circa 4,0-5,0 km, degajată de construcţiile existente (multe naţionalizate, între care şi de la proprietari de origine greacă).
Bucureştii ajung la numărul maxim de locuitori; după 1990 populaţia va fi în continuă scădere, cauza fiind sporul natural negativ.
1989 - Căderea conducerii superioare comuniste, începe reformarea social-economică, temporizată de rezistenţa cripto-comunistă.
Baza reformei constă în privatizare.
1990 - Constituirea la Bucureşti a Uniunii Elene din România[16] .
1993 - Bucureştii se înfrăţesc cu Capitala Greciei, Atena.
1995 - Creşterea haotică a Bucureştilor răzbună deceniile de închistare planificată.
Treptat se retrocedează proprietăţile naţionalizate, context în care şi Comunitatea Elenă îşi recapătă un număr de imobile (după 1999).
2001 - Intră în vigoare Legea amenajării teritoriului şi a urbanismului.
2002 - Numărul celor care s-au declarat în România ca fiind de naţionalitate greacă la recensământul din 1992 a fost de 3940, iar până la recensământul din 2002 acest număr a crescut la 6513 persoane[17] . Populaţia stabilă a Bucureştilor este în scădere faţă de 1992 (când erau înregistraţi 2.067.545 locuitori), fiind, în anul 2002, de 1.921.751 persoane. În Bucureşti, numărul celor care s-au declarat de naţionalitate greacă la recensămîntul din 2002 este de 1.644, în creştere faţă de anul 1992 (când acesta era de 935). [18]
3. DATE DESPRE GRECI ÎN ORAŞUL BUCUREŞTI
Sub aspect demografic, în Bucureşti, numărul populaţiei ce a declarat că aparţine etniei greceşti a fost într-o continuă scădere între anii ’30 şi ’90, în condiţiile în care populaţia totală a Bucureştiului a crescut.
ANUL |
LOCUITORI DE ORIGINE GREACĂ |
ROMÂNI |
TOTAL POPULAŢIE |
1640 |
|
|
cca. 20.000 |
1877 |
|
|
107.302 |
ante 1898 |
pentru Bucureşti pe parcursul studiului nu au fost găsite date referitoare la etnia locuitorilor |
|
|
1898-1899 |
1.358 |
186.230 |
282.071 |
1904 |
|
|
290.740 |
1912 |
|
|
341.321 |
1927 |
|
|
472.035 |
1928 |
|
|
569.885 |
1930 |
4.293 |
495.122 |
639.040 |
1939 |
|
|
cca. 870.000 |
1948 |
|
|
1.041.807 |
1956 |
2.275 |
1.100.152 |
1.177.661 |
1966 |
1.827 |
1.327.699 |
1.366.684 |
1977 |
1.250 |
1.764.591 |
1.807.239 |
1992 |
935 |
2.018.107 |
2.067.545 |
2002 |
1.644 |
1.863.490 |
1.921.751 |
„Cele mai vechi şi mai numeroase ştiri despre populaţia alogenă a Bucureştilor privesc pe greci. Ei apar adeseori în actele veacului al XVI-lea ca negustori şi meseriaşi, cumpărând şi vânzând prăvălii”[19] . „Maxim în epoca fanariotă, numărul grecilor bucureşteni e în scădere după 1821; colonia [n.r. cuvânt folosit probabil cu sensul de comunitate] rămâne totuşi destul de puternică şi de avută; ea are şcoală proprie, biserică înfăţişătoare, în formă de templu grec, construită înainte de primul război mondial, tipografie şi ziar. Amestecul prin căsătorii atât în pătura stăpânitoare, cât şi în cea a orăşenilor, a fost puternic; mulţi dintre greci s-au românizat.” [20]
În 1898-1899[21] din cei 1358 grecii stabiliţi în Bucureşti, 665 (629 bărbaţi şi 36 femei) erau înregistraţi cu diverse profesiuni. În profesiunile legate de arhitectură, numărul grecilor era de:
2 antreprenori şi constructori (faţă de 145 etnici români), 6 zidari (faţă de 919 etnici români),
2 vopsitori şi zugravi (faţă de 315 etnici români), 24 de pictori, artişti şi sculptori (faţă de
246 etnici români), nici un inginer (faţă de 472 etnici români), nici un grădinar / florar (faţă de
224 etnici români). De notat şi faptul că la 1898-1899 nu era contabilizată profesia de arhitect (probabil fiind inclusă la categoria „alte profesii”). Se observă că, cel puţin din punct de vedere numeric, prezenţa grecească în producţia de arhitectură era scăzută, ca persoană realizator. Cât priveşte predilecţia etnicilor greci spre o anumită profesiune, la 1898-1899 se constată: 162 de brutari şi simigii greci (faţă de 359 etnici români), 100 de servitori greci (faţă de 9.993 etnici români), 94 de comercianţi în general greci (faţă de 2.313 etnici români), 45 de muncitori cu braţele greci (faţă de 11.321 etnici români), 45 de băcani şi cârciumari greci (faţă de 1.050 etnici români), 39 funcţionari particulari greci (faţă de 178 etnici români). Studiul nu a fost aprofundat pentru a se face şi o analiză a influenţei grecilor într-o anumită profesiune într-o perioadă istorică oarecare, însă o imagine aproximativă în acest sens poate rezulta din tabelul personalităţilor greceşti, prezent la capitolul 3.2. Index nume/persoane – clădiri.
Referitor la situaţia contemporană, în 1992[22] din cei 935 etnici[23] greci, 422 aveau ca limbă maternă [24] greaca. În 1992 numărul etnicilor greci în Municipiul Bucureşti (incluzând şi comunele limitrofe, nu numai oraşul) era de 943[25] iar numărul total al persoanelor cu limbă maternă greacă din Municipiul Bucureşti era de 493[26] .
Pe de altă parte în 2002[27] existau în oraşul Bucureşti 1644 etnici greci, iar numărul total al locuitorilor ce aveau ca limbă maternă greaca era de 1009[28] .
Judecând după numărul total al etnicilor greci, comparativ cu 1992, există o tendinţă clară de creştere a numărului membrilor comunităţii greceşti bucureştene, mai ales în condiţiile unui declin demografic înregistrat la nivelul numărului total de locuitori (în cursul studiului nu au fost găsite date care să pună această creştere preponderent pe seama sporului natural, al migraţiei sau al modificării datelor declarate de către un acelaşi locuitor în cadrul celor două recensăminte), de asemenea se înregistrează o creştere spectaculoasă a numărului celor ce declară greaca limbă maternă (şi aici motivul nu este cunoscut).
Note de subsol
[1] Principatele Române au avut de timpuriu legături constante cu mănăstirile de la Athos, sprijinite de aproape toţi domnitorii. La rândul lor, mănăstirile de la Athos s-au implicat în viaţa religioasă de la nord de Dunăre.
[2] Numeroase familii boiereşti din Moldova şi Muntenia au avut strămoşi de origine greacă. Despre formarea şi evoluţia acestor familii se găsesc detalii în cartea lui Octav George Lecca, „Familii boiereşti române”.
[4] Revenirea la domniile pământene s-a datorat atât mişcării lui Tudor Vladimirescu, cât şi decredibilizării grecilor în faţa Sublimei Porţi ca urmare a luptei proprii pentru independenţă.
[5] Stabilirea unui nou tip de relaţii între români şi greci se explică prin recunoaşterea în 1829 a independenţei de stat a Greciei, cu care Principatele Române stabilesc relaţii diplomatice normale.
[6] ***, „Statistica. Recensământul executat în anul 1878, Topografia. Edificii şi Populaţiunea oraşului Bucuresci”, Bucuresci, 1878, p. 77
[7] Giurescu, Constantin C., „Istoria Bucureştilor”, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1979
[8] Obţinerea independenţei depline a Principatelor Române marchează o perioadă de relaţii intense cu Regatul Greciei, până la diferendurile economice şi demografice ce vor dura până la Primul Război Mondial.
[9] Pr.Curelaru, Vicenţiu, „Istoria Bisericii Greceşti „Buna Vestire” din Bucureşti”, Salonic, Editura University Studio Press, 2005. Acest cimitir nu a fost identificat în planurile istorice studiate ale Bucureştilor.
[11] Giurescu, Constantin C., „Istoria Bucureştilor”, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1979, p.165
[12] idem
[13] Situarea în tabere diferite în timpul celui de al Doilea Război Mondial, ca şi politica administraţiei comuniste faţă de cetăţenii străini (inclusiv greci), influenţează negativ relaţiile dintre România şi Grecia.
[14] Scalău, Paula, „Elenismul în România”, Bucureşti, Editura Omonia, 2006
[15] Date statistice obţinute de pe adresa http://www.recensamant.ro
[16] Începe o nouă fază în relaţiile dintre România şi Grecia, care permite comunităţii elene să reconsidere contribuţia sa la dezvoltarea României, inclusiv în domeniul arhitecturii şi construcţiilor.
[17] Scalău, Paula, op.cit.
[18] Date statistice obţinute de pe adresa http://www.recensamant.ro
[20] Giurescu, C. C., op.cit., p.222
[21] ***, „Anuarul statistic al oraşului Bucuresci pe anii 1898 şi 1899”, Institutul de arte grafice Carol Göbl, 1901
[22] ***, „Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 7 ianuarie 1992. Structura etnică şi confesională a populaţiei”, Bucureşti, Comisia naţională pentru statistică, 1995, pp. 294, 295
[23] „Etnia este declarată de fiecare persoană în mod liber şi dupa propria opţiune, acesta fiind un drept fundamental al cetăţenilor ţării. [...] Etnia poate sau nu să coincidă cu cetăţenia sau cu limba maternă şi este determinată de cultură şi origine. Înregistrarea se face potrivit declaraţiei persoanelor recenzate, chiar dacă reprezintă denumiri mai puţin folosite, ca de exemplu: istroromân, vlah, meglenoromân etc.” http://www.recensamant.ro
[24] „[...] fiecare persoană declară în mod liber, ca şi în cazul etniei, limba vorbită în mod obişnuit în familie, în copilărie. Limba maternă poate să coincidă sau nu cu etnia şi este trecută în formular, ca şi în cazul etniei, cu denumirea exactă pe care o declară cel chestionat” http://www.recensamant.ro
[25] ***, „Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 7 ianuarie 1992. Structura etnică şi confesională a populaţiei”, Bucureşti, Comisia naţională pentru statistică, 1995, pp. 294, 295
[28] În cursul studiului (întreprins la un nivel redus asupra componentei de evoluţie demografică a etniei) nu a fost identificat numărul locuitorilor din Bucureşti de etnie greacă ce au declarat în 2002 ca limbă maternă greaca.
Listă ilustraţii şi tabele
Listă ilustraţii:
Coperta – Biserica Elenă din Bucureşti. Sursa: Pr. Curelaru, Vicenţiu, , „Istoria Bisericii Greceşti „Buna Vestire” din Bucureşti”, Salonic, Editura University Studio Press, 2005, p.18, carte poştală de epocă
Figura 1 – Plan actual al oraşului Bucureşti.
- planul: prelucrare a planului topografic contemporan de Bălteanu, Adrian - Florin
- imagini de: Bălteanu, Adrian - Florin, 2006
Figura 2 – Planuri vechi ale oraşului Bucureşti – 1852, 1911.
- planul 1852: prelucrare a planului: Borroczyn, Rudolf Artur, „Planul Bukurestiului, Ridikat, tras chi publikat, din porunka preaînâltzatului domn stâpînitor Barbu Dimitrie Ştirbeiu. V.V.”, 1852
- planul 1911: prelucrare a planului: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911
- imaginea Hanul şi Biserica Grecilor: Potra, George, „Istoricul hanurilor bucureştene”, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985, p. 64, litografie după desen A. Raffet, 1837,
- imaginea Casa Hagi-Mosco: Damé, Frédéric, „Bucarest en 1906”, [Bucureşti], Socec & C-ie , Èditeurs, 1907, p.164, imagine ante 1906,
- imaginea Casa Vlasto: Mucenic, Cezara, „Bucureşti un veac de arhitectură civilă, secolul al XIX-lea”, Bucureşti, Silex, Casă de editură, presă şi impresariat, 1997, pl. CIII 25, apud Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Municipiului Bucureşti: fond Primăria Municipiului Bucureşti, dosar 28/1872, fila 40, parte a cererii pentru obţinerea autorizaţiei de construire, 1872,
- imaginea Biserica Greacă: Pr.Curelaru, Vicenţiu, „Istoria Bisericii Greceşti „Buna Vestire” din Bucureşti”, Salonic, University Studio Press, 2005, p.18, carte poştală de epocă
Figura 3 – Obiective arhitecturale legate de prezenţa grecilor în arhitectura bucureşteană.
- planul: prelucrare a planului topografic contemporan de Bălteanu, Adrian - Florin
- imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 1. Biserica „Buna Vestire” numită şi Biserica Greceascăsau Biserica Elenă
Figura 4 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 B'C' (ultima actualizare 1989), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 5 – plan. Sursa: Stoica, Lucia; Ionescu-Ghinea, Niculai; colaboratori, „Enciclopedia lăcaşurilor de cult din Bucureşti. Encyclopedia of Worship Places of Bucharest”, vol. 1, Bucureşti, Universalia Publishers, 2005, p. 344
Figura 6 – perspectivă dinspre Piaţa P. Protopopescu. Sursa: Stoica, Lucia; Ionescu-Ghinea, Niculai..., op. cit., p. 345, imagine de: Stoica, Lucia, 2000
Figura 7 – perspectivă dinspre sud – vest. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figura 8 – imagine a interiorului. Sursa: Pr. Curelaru, Vicenţiu, „Istoria Bisericii Greceşti „Buna Vestire” din Bucureşti”, 2005, p.28, imagine ante 2005
Figura 9 – pictura timpanului de vest. Sursa: Pr. Curelaru, Vicenţiu, op. cit., p.30,
imagine ante 2005
Figura 10 – desfăşurarea picturilor de pe peretele de nord al naosului.
Sursa: Pr. Curelaru, Vicenţiu, op. cit., p.35, imagine ante 2005, explicaţiile preluate din op. cit.,
p. 50
Fişa 2. Ambasada şi Consulatul Republicii Elene, fostul Palat al Legaţiei Elene
Figura 11 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 B'C' (ultima actualizare 1989), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 12 – plan parter. Sursa: Ionescu, Dan, „Bucureşti. Ambasada Greciei (clădirea veche), Bd. Carol I, intersecţia cu Bd. Ferdinand. Expertiză tehnică, 1997”, studiu inedit aflat la Institutul Naţional al Monumentelor Istorice
Figura 13 – secţiune transversală. Sursa: Ionescu, Dan, op. cit.
Figura 14 – faţadă est. Sursa: Ionescu, Dan, op. cit.
Figura 15 – perspectivă dinspre sud – vest. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figura 16 – intrarea. Sursa: Pr. Curelaru, Vicenţiu, op. cit. coperta 4, imagine ante 2005
Fişa 3. Şcoala Elenă
Figura 17 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 B'C' (ultima actualizare 1989), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 18 – plan 1923. Sursa: Pântea, Mih. C., „Planul oraşului Bucureşti”, 1923, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 19 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carouri XIII B’ şi XIII C’, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 20 – perspectivă dinspre intersecţia str. Austrului cu str. Mecet. Sursa: Pr.Curelaru, Vicenţiu, op. cit., imagine ante 2005
Figurile 21, 22 – detalii. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 4. Biserica „Sfântul Ilie” - Kalinderu numită şi Biserica Bulgară sau
biserica din Hanul Colţii
Figura 23 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 CB (ultima actualizare 1999), prelucrare de: Bălteanu, Adrian – Florin
Figura 24 – plan. Sursa: Stoica, Lucia; Ionescu-Ghinea, Niculai, op. cit., p. 143
Figura 25 – perspectivă dinspre nord – est. Sursa: Stoica, Lucia; Ionescu - Ghinea, Niculai, op. cit., p. 143, imagine de: Stoica, Lucia, 2004
Figurile 26, 27 – icoane aflate pe faţada principală. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 5. Complexul arhitectonic: Hanul Stavropoleos şi biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, Sf. Athanasie cel Mare”, numită şi Biserica Stavropoleos
Figura 28 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 CB (ultima actualizare 1999), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 29 – plan 1852. Borroczyn, Rudolf Artur,op. cit.1852, planşele A, B, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 30 – plan. Sursa: fişă monument INMI
Figura 31 – secţiune transversală. Sursa: fişă monument INMI
Figura 32 – reprezentare grafică a complexului arhitectonic la 1871. Sursa: Papasoglu D., „Centrul Capitaleĭ Bucuresci. Colórea de Roşŭ, Dedicat Domsale Dlui V. Hiottu Prefectul Politii Capitali”, 1871, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 33 – imagine la 1855. Sursa: Stoica, Lucia; Ionescu - Ghinea, Niculai, op. cit., p. 333, 1855
Figura 34 – imagine la 1868. Sursa: Ionescu, Adrian - Silvan, „Preziosi în România”, planşa 16,
acuarela de Preziosi, Stavropoleos, 1868
Figura 35 – perspectivă dinspre nord – est. Sursa: Stoica, Lucia; Ionescu - Ghinea, Niculai,
op. cit., p. 334, imagine de: Stoica, Lucia, 1998
Figurile 36, 37 – detalii. Sursa: Stoica, Lucia; Ionescu - Ghinea, Niculai, op. cit., p. 335,
imagini de: Stoica, Lucia, 2004
Figurile 38, 39 – imagini ale şantierului arheologic al ruinelor hanului. Imagini de:
Balteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 6. Complexul arhitectonic: Hanul Grecilor şi Biserica lui Ghiorma numită şi Biserica Grecilor
Figura 40 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 CB
(ultima actualizare 1999), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 41 – plan 1852. Borroczyn, Rudolf Artur,op. cit.1852, planşele A, B, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 42 – biserica şi o parte dintr-o faţadă spre curte a hanului. Sursa: Potra, George,
op. cit., una din paginile cu ilustraţii dintre p. 64 şi p. 65, litografie după desen A. Raffet, 1837
Figura 43 – Hanul Greci, faţada dinspre str. Stavropoleos. Sursa: Potra, George, op. cit., una din paginile cu ilustraţii dintre p. 64 şi p. 65, imagine la 1860
Figura 44 – reprezentare grafică a complexului arhitectonic la 1871. Papasoglu D., op. cit., 1871
Fişa 7. Complexul arhitectonic de la Foişor: Casele Domneşti şi biserica Naşterea Maicii Domnului
Figura 45 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 17-18 B'C'
(ultima actualizare 1995), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 46 – plan 1846. Borroczyn, Rudolf Artur, „Planul Bucureştiului...”,1846, planşa 74
Figura 47 – planul complexului arhitectonic. Sursa: Stoicescu, N., „Vechi Monumente Bucureştene”, în Bucureşti. Materiale de istorie şi muzeografie, vol II, Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti, 1967, p. 343, prelucrare dupăBorroczynR. A., op. cit., 1846
Figura 48 – plan. Sursa: Stoica, Lucia; Ionescu - Ghinea, Niculai, op. cit., p. 159
Figura 49 – imagine a Caselor Domneşti la 1864. Sursa: Stoicescu, N., op. cit., p. 344, pictură de Trenk, 1864
Figura 50 – ruinele Caselor Domneşti. Sursa: Stoicescu, N., op. cit., p. 345, imagine ante 1967, din imobilul str. Brânduşelor nr. 76
Figura 51 – perspectivă dinspre sud – est. Sursa: Stoica, Lucia; Ionescu - Ghinea, Niculai, op. cit., p.159, imagine de: Stoica, Lucia, 1998
Figurile 52, 53 – imagini contemporane. Imagini de: Balteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 8. Biserica Izvorul Tămăduirii numită şi biserica Mavrogheni, sau
biserica de la cişmeaua Mavrogheni
Figura 54 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 9-10 ED
(ultima actualizare 1988), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 55 – plan 1852. Borroczyn, Rudolf Artur, op. cit., 1852, planşa A, prelucrare de:
Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 56 – plan 1789. Sursa: Stoica, Lucia; Ionescu - Ghinea, Niculai; Dan, D.; Luminea, Cecilia; Iliescu, Petre; Georgescu, Minerva, „Atlas Ghid. Istoria şi Arhitectura lăcaşelor de cult din Bucureşti”, vol. 1, Tabele şi planuri, Bucureşti, Ergorom ’79, 1999, p.134, Planul Bucureştilor ridicat de Ing.-Lct. F.B. Purcel, 1789, explicaţiile preluate din op. cit., p. 122
Figura 57 – plan. Sursa: Stoica, Lucia; Ionescu - Ghinea, Niculai, op. cit., p. 269
Figura 58 – faţada principală. Sursa: ***, „Bucureşti, biserica Mavrogheni, PUD amplasare clădire centru social Mavrogheni, în zona str. Monetăriei 6, 1999”, studiu inedit aflat la Institutul Naţional al Monumentelor Istorice
Figura 59 – imagine la 1900. Sursa: Stoica, Lucia; Ionescu - Ghinea, Niculai, op. cit., p.269
Figurile 60, 61 – imagini contemporane. Sursa: Stoica, Lucia; Ionescu - Ghinea, Niculai, op. cit., p. 270 şi p. 271, imagini de: Stoica, Lucia, 2003
Figurile 62, 63 – imagini contemporane. Sursa: Stoica, Lucia; Ionescu - Ghinea, Niculai, op. cit., p. 271, imagini de: Stoica, Lucia, 2003
Fişa 9. Hanul cu Tei
Figura 64 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 CB (ultima actualizare 1999), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 65 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XIV B, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 66 – plan parter. Sursa: ***, „Bucureşti, Hanul cu Tei, str. Lipscani 63-65, Releveu S.T.E., 1970”, studiu inedit aflat la Institutul Naţional al Monumentelor Istorice
Figura 67 – faţadă nord (str. Blănari). Sursa: ***, „Bucureşti, Hanul cu Tei...”
Figura 68 – faţadă sud (str. Lipscani). Sursa: ***, „Bucureşti, Hanul cu Tei...”
Figura 69 – faţada dinspre str. Blănari. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figura 70 – faţada dinspre str. Lipscani. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2005
Figura 71 – pasajul interior. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2005
Figura 72 – detalii, faţada dinspre str. Lipscani. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2005
Figurile 73, 74 – detalii, faţada dinspre str. Blănari. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 10. Pasajul Comercial numit şi Hanul Hagi Tudorache, astăzi cunoscut greşit sub numele de Hanul Gabroveni
Figura 75 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 CB (ultima actualizare 1999), prelucrare de: Bălteanu, Adrian – Florin
Figura 76 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XIV B, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 77 – secţiune longitudinală cu vedere spre vest. Sursa: http://cimec.cilea.it/monumente/seisme/06/Bucuresti.htm
Figura 78 – faţadă nord (str. Lipscani), imagine în jurul anului 1900. Sursa: Petrescu, Ioana -Maria, Pasajul Comercial Lipscani - Gabroveni, p. 219, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figurile 79, 80 – faţada nord (str. Lipscani) şi respectiv faţada sud (str. Gabroveni). Sursa: Petrescu, Ioana - Maria, op. cit., p.221, nu este specificată prima sursă a imaginilor, dar în text se face referire la proiectul de restaurare din 1982, este posibil ca aceasta să fie prima sursă.
Figura 81 – faţada dinspre str. Lipscani. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2005
Figura 82 – faţada dinspre str. Gabroveni. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2005
Figura 83 – curtea interioară, 1998. Sursa: Petrescu, Ioana - Maria, op. cit., p. 223, imagine 1998
Figurile 84, 85 – curtea interioară. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2005
Figura 86 – detaliu, faţada dinspre str. Gabroveni. Imagine de: Haidu, Miruna, 2004
Figurile 87, 88 – detalii, curte interioară. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2005
Figura 89 – poartă intrarea Lipscani, văzută din interior, arsă în 2005. Sursa: http://cimec.cilea.it/monumente/seisme/06/Bucuresti.htm
Fişa 11. Hotel Chiriazi
Figura 90 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou13-14 CB (ultima actualizare 1999), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 91 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XIV B, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figurile 92, 93 – imagini contemporane. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 12. Sediu Banca Chrissoveloni
Figura 94 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 CB (ultima actualizare 1999), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figurile 95, 96, 97, 98 – imagini contemporane ale faţadei dinspre str. Lipscani. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 13. Spitalul Fraţilor Xenocrat
Figura 99 – situaţia contemporană. Imagine realizată prin suprapunerea planului topografic contemporan, carou: 15-16 AA’ (ultima actualizare 1992), peste o imagine din satelit (din preajma anului 2005) obţinută de pe www.googleearth.com ;
Figura 100 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 15-16 AA’ (ultima actualizare 1992), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 101 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XV A, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Fişa 14. Casă, propr. N. Ioanide
Figura 102 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 CB (ultima actualizare 1999), prelucrare de: Bălteanu, Adrian – Florin
Figura 103 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carouri XIV C, XIV B, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 104 – secţiune longitudinală. Sursa: Mucenic, Cezara op. cit., pl. XLI 12, apud Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Municipiului Bucureşti, fond Primăria Municipiului Bucureşti, dosar 87/1883, fila 185, secţiunea este preluată dintr-un proiect (filele 181-185) care este destul de diferit fată de construcţia existentă, dosarul mai conţine şi un alt proiect, mult mai aproape de realitate (filele 144 -147)
Figurile 105, 106, 107, 108 – imagini contemporane.Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figurile 109 – curtea interioară.Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 15. Casă, propr. Miron S. Vlasto
Figura 110 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 CB (ultima actualizare 1999), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 111 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carouri XIV C, XIV B, XV C, XV B, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 112 – fragment din faţada nord (str. Franceză). Sursa: Mucenic, Cezara, op. cit., pl. CIII 25, apud Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Municipiului Bucureşti: fond Primăria Municipiului Bucureşti, dosar 28/1872, fila 40
Figura 113 – perspectivă dinspre nord – vest. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figurile 114, 115, 116, 117 – imagini contemporane. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 16. Casă, propr. Elena Haritiadis, Fosta casă Popp şi Bunescu
Figura 118 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 AA’ (recartografiat 1996), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 119 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XIII A, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 120 – perspectivă dinspre sud – vest. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figura 121 – perspectivă dinspre nord – est. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figurile 122, 123, 124 – detalii. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 17. Casă, propr. A. Gravanopol
Figura 125 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 15-16 CB (ultima actualizare 1999), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 126 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XVI C, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figurile 127,128 – imagini contemporane. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 18. Palatul Suţu
Figura 129 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 CB (ultima actualizare 1999), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 130 – plan parter. Sursa: ***, „Bucureşti, Palatul Suţu, pentru amenajarea Muzeului de istorie al oraşului, Casa Suţu, proiect de execuţie”, studiu inedit aflat la Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, studiu pentru monument aflat la INMI
Figura 131 – plan etaj. Sursa: ***, „Bucureşti, Palatul Suţu...”, prelucrare folosind elemente din Ionescu Grigore, „Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor”, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1981, p. 53
Figura 132 – faţadă nord (B-dul Regina Elisabeta). Sursa: ***, „Bucureşti, Palatul Suţu...”
Figura 133 – perspectivă dinspre sud – est. Sursa: Pleşia, Ştefan, editor; Pleşia, Dan, ed.; Rădulescu, Mihai Sorin, ed., „Bucureşti. Amintirile unui oraş. Ziduri Vechi. Fiinţe dispărute”, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995, p. 89, imagine probabil ante 1958
Figura 134 – intrarea. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figura 135 – imagine ante 1880. Sursa: Ionescu, Grigore, op. cit., p. 532
Figura 136, 137, 138, 139 – imagini contemporane. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figura 140 – stema familiei Suţu. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 19. Casa Hagi - Mosco, Palatul Primăriei Oraşului Bucureşti
Figura 141 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carouri 13-14 CB (ultima actualizare 1999), 13-14 AA’ (ultima actualizare 1987), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 142 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XIII A, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 143 – plan 1846. Borroczyn, Rudolf Artur,op. cit.,1846, planşele 39, 40, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 144 – imagine ante 1906. Sursa: Damé, Frédéric, op. cit., p.164, ante 1906
Fişa 20. Casă, propr. Principele Calimachi
Figura 145 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 11-12 AA’ (recartografiat 1994), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 146 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XII A, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 147 – imagine ante 1906. Sursa: Damé, Frédéric, op. cit., p.181, ante 1906
Figura 148 – imagine contemporană. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figurile 149, 150, 151 – imagini contemporane. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 21. Casă, propr. fam Papazoglu
Figura 152 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 9-10 ED (ultima actualizare 1988), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 153 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou X D, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 154 – faţada sud - vest (spre actualul Bd. Lascăr Catargiu) imagine ante 1906. Sursa: Damé, Frédéric, op. cit., p.141, ante 1906
Figura 155 – faţada sud - vest (spre B-dul. Lascăr Catargiu) imagine contemporană. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figurile 156, 157, 158, 159 160 – detalii. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 22. Casă, propr. D. Hepites
Figura 161 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 9-10 ED (ultima actualizare 1988), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 162 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou X D, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 163 – perspectivă dinspre sud – est. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figura 164 – imagine contemporană. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figura 165, 166, 167, 168 – imagini contemporane. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 23. Casa Crissovelloni
Figura 169 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 11-12 ED (ultima actualizare 1988), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 170 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carouri XI A, XII A, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 171, 172, 173 – imagini contemporane. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 24. Casa Xenie
Figura 174 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 11-12 CB (ultima actualizare 1989), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 175, 176, 177 – imagini contemporane. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 25. Casa Negroponte
Figura 178 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 AA’ (recartografiat 1996), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 179 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carouri XIII A, XIV A, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figurile 180, 181, 182 – imagini contemporane. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 26. Casă, propr. dna. Lukini
Figura 183 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 AA’ (recartografiat 1996), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 184 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XIII A, prelucrare de: Adrian - Florin Bălteanu,
Figura 185 – faţada nord (spre str. Italiană). Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figura 186 – perspectivă dinspre nord – est. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 27. Casă, propr. E. Cristopol
Figura 187 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 AA’ (recartografiat 1996), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 188 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carouri XIII A, XIV A, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 189 – perspectivă dinspre nord – vest. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figurile 189, 190 – detalii. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 28. Casă, propr. Elena Hepites
Figura 191 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 11-12 AA’ (recartografiat 1994), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 192 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XII A, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 193 – faţadă sud (spre actuala str. Maria Rosetti). Sursa: Mucenic, Cezara, op. cit., pl. CXI 42, apud Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Municipiului Bucureşti: fond Primăria Municipiului Bucureşti, dosar fost 1412/1894, fila 15 (neidentificat actualul număr al dosarului şi filei)
Figura 194 – perspectivă dinspre sud – vest. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figura 195, 196, 197, 198, 199 – detalii. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 29. Casă, propr. Aristide Poulopol
Figura 200 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 11-12 CB (ultima actualizare 1989), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 201 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XII B, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 202, 203, 204, 205 – imagini contemporane. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 30. Casă, propr. fam. Hagi Tudorache
Figura 206 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 AA’ (recartografiat 1996), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 207 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XIII A, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 208 – plan parter
Figura 209 – plan subsol
Figura 210 – faţadă principală
Figurile 211, 212 – imagini 1996. Imagini: sfârşitul lui octombrie
Fişa 31. Casă, propr. G. Mavrodoli
Figura 213 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 11-12 CB (ultima actualizare 1989), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 214 – plan. Sursa: Mucenic, Cezara, op. cit., pl. LXXXV 44, apud Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Municipiului Bucureşti: fond Primăria Municipiului Bucureşti, dosar fost 1529/1896, fila 3 (neidentificat actualul număr al dosarului şi filei)
Figura 215 – faţadă est. Sursa: Mucenic, Cezara, op. cit., pl. LXXXV 43, apud Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Municipiului Bucureşti: fond Primăria Municipiului Bucureşti, dosar fost 1529/1896, fila 9 (neidentificat actualul număr al dosarului şi filei)
Figura 216– perspectivă dinspre nord – est. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figura 217 – detaliu. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 32. Casă, propr. Sipsomo
Figura 218 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 AA’ (recartografiat 1996), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 219 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XIII A, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 220 – perspectivă dinspre sud – vest. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figura 221 – intrarea, imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 33. Casă, propr. Faranga
Figura 222 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 AA’ (recartografiat 1996), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 223 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XIII A, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figurile 224, 225, 226 – imagini contemporane. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 34. Casă, propr. dr. Papadopol
Figura 227 – plan topografic contemporan Sursa: plan topografic, carou 13-14 AA’ (recartografiat 1996), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 228 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XIII A, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 229 – perspectivă dinspre nord - vest. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figura 230 – perspectivă dinspre sud - est. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figurile 231, 232 – detalii. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 35. Casă, propr. Alexandrina Papadopol
Figura 233 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 15-16 AA’ (ultima actualizare 1992), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 234 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XV A’, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 235 – perspectivă dinspre nord – est. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figura 236, 237 – imagini contemporane. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin,2006
Fişa 36. Casă, propr. Elena Ferlendis şi Maria Dumitriu
Figura 238 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 15-16 CB (ultima actualizare 1999), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 239 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XVI C, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 240 – perspectivă dinspre sud – vest. Imagine de: Adrian – Florin, Bălteanu, 2006
Figura 241 – intrarea, imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 37. Casă, propr. Ana Mingopol
Figura 242 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 15-16 CB (ultima actualizare 1999), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 243 – plan cadastral 1911. Sursa: Institutul Geografic al Armatei, „Planul oraşului Bucureşti”, 1911, carou XVI B, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 244 – perspectivă dinspre nord – vest. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin,2006
Figura 245 – imagine contemporană. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 38. Monument, Rigas Velestinlis Fereos
Figura 246 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 13-14 B'C' (ultima actualizare 1989), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 247 – imagine a monumentului. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 39. Monument, dr. Athanase Demosthen
Figura 248 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carou 11-12 GF (ultima actualizare 1985), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 249 – imagine a monumentului. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Figurile 250, 251 – detalii. Imagini de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 40. Monument, Elena Pherechide
Figura 252 – plan topografic contemporan. Sursa: plan topografic, carouri 11-12 CB (ultima actualizare 1989), 11-12 ED (ultima actualizare 1988), 13-14 CB (ultima actualizare 1999), 13-14 ED (ultima actualizare 1991), prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 253 – imagine a monumentului. Imagine de: Bălteanu, Adrian – Florin, 2006
Fişa 41. Mormânt, Haricleea Darclée şi Ion Hartulari Darclée
Figura 254 – planul Cimitirului Bellu. Sursa: Filip, Paul, „Bellu. Panteon Naţional”, ediţia a II-a, Bucureşti, Afir, 2001, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 255 – imagine a mormântului. Sursa: Stribu, Constanţa; Teodosiu, Anatolie, „Mormântul Haricleei Darclée”, fişă monument inedită, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice
Fişa 42. Mormânt, Aristide Demetriade
Figura 256 – planul Cimitirului Bellu. Sursa: Filip, Paul, „Bellu. Panteon Naţional”, ediţia a II-a, Bucureşti, Afir, 2001, prelucrare de: Bălteanu, Adrian - Florin
Figura 257 – imagine a mormântului. Sursa: Stribu, Constanţa; Teodosiu, Anatolie, „Mormântul lui Aristide Demetriade”, fişă monument inedită, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice
