COMUNITATEA ELENĂ BRAŞOV
Adresă: str. Gheorghe Bariţiu nr.12, Braşov, jud. Braşov, cod 500024, România
Tel: 0040-268-148441
Fax: 0040-268-148441
Vicepreşedinte: Lemoniţa Chiriac
Număr de membri: 77 persoane
Anul înfiinţării: 1990

 

2. ISTORICUL ORAŞULUI BRAŞOV

 

Sec. XI - Aşezarea călugărilor greci aduşi iniţial de Ahtum la Morisena, în Banat, la mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul. [1]
1203 - Izvoarele istorice ale Braşovului consideră că acesta este anul în care a avut loc întemeierea oraşului, data figurând şi în cronicile calendarelor braşovene ca an „în care s-a început zidirea Braşovului” (surse neverificate). [2]
1204 - Menţionarea „călugărilor greci” din Transilvania (un episcop de rit grec în Crişana). [3]
1234 - Prima menţiune documentară a oraşului cu numele „Corona” – din sursa lui Ştefan Papacostea, referindu-se la studiul lui Karl Reinerth în legătură cu catalogul aşezămintelor „ordinului premonstratens”. [4]
1252 - Oraşul este redenumit „Barasu”, astfel cum se menţionează într-un document original (provenind din arhiva grofilor Nemes de la Haghig) prin care regele Béla al IV-lea donează comitelui Vicentiu, fiul lui Akadas, secui „de Sebus”, o proprietate denumită „Terra Zek”, aşezată între pământurile românilor „de Carta”, cele ale saşilor „de Barasu” şi cele ale secuilor „de Sebus”. [5]
1288 - Oraşul este redenumit „Braso” („Brassó”) – din sursa documentului latin, emis de regele Ladislau al IV-lea, al cărui exemplar original se află în Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia, iar în copie la Institutul de Istorie din Cluj. [6]
1353 - Privilegiul de bază al oraşului Braşov, cel mai vechi document de la Arhivele Statului Braşov.
1355 - Prima menţiune a „Districtului Braşov” (districtus de Brasso).
1358 - Primul privilegiu comercial pentru negustorii braşoveni pe teritoriul Ţării Româneşti.
1364 - Oraşul Braşov obţine un privilegiu pentru desfăşurarea unui târg anual. [7]
1368 - Primul privilegiu comercial acordat pentru negustorii braşoveni de un domn al Ţării Româneşti: Vlaicu I.
1385 - Se începe construcţia Bisericii Parohiale Catolice – actuala Biserică Neagră, terminată în 1477. [8]
1395 - Se încheie alianţa antiotomană dintre regele Sigismund al Ungariei şi Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti. Se face o primă întărire a fortificaţiilor.
1388 - Prima menţiune documentară despre existenţa unei şcoli în oraş.
1399 – Sunt menţionaţi pentru prima dată grecii în Transilvania, când Papa Bonifaciu al IX-lea încearcă să convertească pe români, bulgari, armeni şi greci la catolicism. [9]
Prima menţiune a unei biserici româneşti în Şchei.

 

ORAŞUL MEDIEVAL

1400 - Prima invazie turcească în Ţara Bârsei.
1413 - Prima menţiune a unui spital la Braşov.
1420 - Acord încheiat între Adunarea Districtului Ţara Bârsei şi breasla blănarilor privind construirea Casei Sfatului din Braşov. [10]
1448 – 1453 – Ioan de Hunedoara distruge cetatea Braşovia de pe şaua Tâmpei. Din piatra şi materialele de construcţie ale acesteia începe fortificarea cetăţii medievale a Braşovului, cu 8 bastioane şi 32 de turnuri de apărare.
1468 - Regele Matias Corvinul acordă oraşului Braşov drept de depozit pentru mărfurile importate din Ţările Româneşti. [11]
1473 - Cutremur puternic care s-a resimţit în toată Transilvania. [12]
1475 - Din acest an datează cele mai vechi liste păstrate, cu privire la impozite. Oraşul era împărţit în patru cartiere: Portica, Corpus Christi, Catharina şi Petri.
1480 – 1506 - Menţionarea lui Gheorghe Gramaticul în listele de impozit, prima mărturie a unei activităţi didactice în oraş.
1491 - Regulament pentru apărarea oraşului.
1493 - Prima menţiune a unui medic la Braşov – doctor Petrus.
1512 - Este atestată documentar prima farmacie din oraş.
Începe zidirea bisericii „Sf. Nicolae” – terminată în 1515.
1539 - Începutul activităţii tipografiei întemeiate de umanistul Johannes Honterus.
1541 - Transilvania devine Principat autonom, sub suzeranitate otomană. [13]
1543 - Se atestă cel mai vechi regulament şcolar din ţară: „Constituţia Şcolii din Braşov”.
1545 - Constituirea Casei Comerţului pentru vânzarea produselor meşteşugăreşti ale breslelor.
1547 - La iniţiativa lui Johannes Honterus începe construcţia clădirii „Bibliotecilor şcolare”, care va adăposti cea mai mare colecţie de cărţi din Transilvania.
1551 - Prin dieta de la Târgu Mureş se interzice negustorilor greci să facă comerţ în Transilvania. Aceştia puteau să îşi vândă produsele în Braşov şi Sibiu doar prin intermediul negustorilor munteni. [14]
1554 - Prima menţiune a unui cadru didactic român : „Dobro Scholasticus”.
1557 - Se publică ediţia în limba greacă a „Noului Testament”, prin grija preotului luteran sas Valentin Wagner.
1581, 20 noiembrie - Dieta Ardelenească emite noi măsuri pentru îngrădirea privilegiilor grecilor. [15]
1583 - Dieta Ardelenească stabileşte clar care sunt locurile de depozit: Caransebeş, Braşov şi Sibiu.
1600 - Mihai Viteazul vine în oraş şi convoacă aici Dieta Transilvaniei.
Sec. XVII – Se remarcă o creştere a implicării grecilor în viaţa economică şi politică a Ţărilor Române. În timpul domniei lui Vasile Lupu (1634 – 1653) mulţi călugări greci vin în ţară, se introduce limba greacă în biserică. [16]
1612 - Oraşul, care este condus de judele primar Michael Weiss, aliat cu Radu Mihnea, domnul Ţării Româneşti, desfăşoară o luptă de rezistenţă împotriva principelui Gabriel Báthory, care ducea o politică arbitrară. Trupele oraşului sunt învinse la Feldioara, dar oraşul nu se predă. [17]
1636, 08 iulie – Principele Transilvaniei, Gh. Rákoczy I, acordă un privilegiu comercial general, care va constitui baza legală pentru crearea companiilor greceşti din Transilvania. [18]
1678 - Prin hotărârea Dietei, întrunite la Alba Iulia, se înfiinţează Compania Negustorilor Greci. Aceşti negustori aduceau mărfuri în special din centre comerciale asiatice: Trapezunt, Smyrna, Sinope. [19]
1688, mai – Răscoala locuitorilor Braşovului împotriva conducerii oraşului. Trupele       imperiale austriece, sub comanda generalului Veteranyi, ocupă oraşul.
1689, 21 aprilie – Marele incendiu al Braşovului, care distruge cea mai mare parte a oraşului, provocând şi circa 300 de victime omeneşti. Biserica parohială incendiată primeşte numele de „Biserica Neagră”.         
Sfârşit de sec. XVII – Activitatea comercială în dezvoltare conduce la înfiinţarea de noi aşezări în împrejurimile Braşovului, în care locuiau familiile negustorilor.[20]
1718 - Grecii din Transilvania sunt puşi sub protecţia regală, răspunzând numai în faţa cancelariei imperiale habsburgice. [21]
1742 - Prin hotărârea Mariei Tereza se acordă cetăţenie austriacă membrilor Companiilor Greceşti. Datorită acestui fapt mulţi greci se stabilesc definitiv în Transilvania, reunindu-şi familiile. [22]
1761 - Reconstituirea şcolii Româneşti din Şcheii Braşovului.
1777, 27 august – Prin bula Mariei Tereza se dau o serie de privilegii, care conduc la reorganizarea comerţului grecesc din Transilvania.
1785 - Se acordă un decret imperial de reînnoire a privilegiilor acordate negustorilor greci, prin care aceştia au drept să facă comerţ şi să deţină proprietăţi imobiliare în Şcheii Braşovului. Aceste privilegii vor fi ulterior reînnoite şi în anii: 1791, 1796, 1799 şi 1825. [23]
1787 - Se finalizează lucrările la Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime”, ridicată cu sprijinul financiar al negustorilor din Compania Grecească. [24]
1798 - La Braşov existau 43 de bresle de meşteşugari, având împreună 1227 de meşteri.
1799 - Se construieşte Şcoala Grecească din iniţiativa lui Panaiotis Hagi-Nicos, folosindu-se fondurile lăsate de acesta prin testament, fonduri acordate de Flevas Konstantinos şi alţi negustori greci, precum şi de către mitropolitul Dositei Filitti. [25]

 

ORAŞUL MODERN

1804 - Introducerea iluminatului public cu ulei în cetatea Braşovului.
1827 – 1828 – Construirea Porţii Şchei.
1821 - Revoluţia lui Tudor Vladimirescu – mulţi negustori greci participă ca membri ai Eteriei.
1835 - Înfiinţarea „Casei generale de economii” din Braşov, primul institut de creditare din Transilvania.
1838 - Apar „Gazeta de Transilvania” şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, redactate de George Bariţiu.
1841 - Se întemeiază Asociaţia Meseriaşilor.
1848, 11 aprilie - Manifestarea românilor din Şcheii Braşovului în faţa Casei Sfatului, pentru obţinerea drepturilor politice şi participarea la administraţia oraşului. [26]
1850 - Întemeierea gimnaziului român – mai târziu  Liceul „Andrei Şaguna”.
Întemeierea Camerei de Comert şi Industrie Braşov, având competenţă în toată Transilvania de S-E.
1854 - Introducerea telegrafului.
1858 - Înfiinţarea primei rafinării de petrol.
1860 - Recunoaşterea oficială a comunităţilor greceşti din Principatele Unite de către Alexandru Ioan Cuza. Ca urmare, aceste comunităţi se vor dezvolta pe baza acordurilor semnate de România şi Grecia în 1869, 1900, 1932, având dreptul să deţină biserică, şcoli şi publicaţii în limba greacă. [27]
1864, august – Se emite un decret prin care se acordă tuturor străinilor creştini dreptul de a cumpăra proprietăţi imobiliare, cu condiţia ca românii să se bucure de acelaşi drept în ţările semnatare. [28]
Construcţia Uzinei de Gaz Aerian şi introducerea iluminatului public şi particular cu gaz aerian.
1870 - Înfiinţarea Societăţii pentru Fond de Teatru Românesc din Braşov.
1873, 30 martie - Deschiderea Gării din Braşov.
1880 - Înfiinţarea fabricii de maşini „Schiel”.
1890 - Recensământ din care reiese că populaţia oraşului este de 30739 locuitori.
1891 - Introducerea tramvaiului cu aburi, din Târgul Cailor până la str. Bartolomeu. Se înfiinţează Fabrica de Ciment Portland.

 

ORAŞUL CONTEMPORAN

1908 - Se închide Şcoala Grecească. [29]
1916, 29 august – Intrarea Armatei Române în Braşov. Dr. Gheorghe Baiulescu devine cel dintâi primar român al oraşului Braşov.
1918, 9 noiembrie – 30 decembrie – Apariţia ziarului Unirii: „Glasul Ardealului”.
1918, decembrie – Intrarea trupelor române în Braşov ca urmare a Unirii Transilvaniei cu România de la 1 decembrie, acelaşi an.
1948 – 1954 – Confiscarea abuzivă a bunurilor comunităţilor greceşti de către autorităţile comuniste. Pentru a evita măsurile represive, o parte din cei care şi-au păstrat cetăţenia greacă solicită şi cetăţenie română. Mulţi alţii pleacă din ţară. [30]
1950, iulie – Emigranţii greci din colonii (peste 9 000 de persoane) sunt repartizaţi în diferite oraşe ale ţării: Bucureşti, Brăila, Galaţi, Constanţa, Medgidia, Ploieşti, Câmpina, Măneciu, Braşov, Vâlcele, Oneşti, Moineşti, Iaşi, Fălticeni, Botoşani, Piteşti, Craiova, Hunedoara, Cluj, Oradea. [31]
1990, 6 februarie – Se constituie Uniunea Elenă din România (UER), iar la 26 februarie se acordă acesteia şi personalitate juridică. [32]
1992 - Se face un recensământ al populaţiei de pe teritoriul României – numărul total al celor de etnie greacă este de 3 940, în Braşov sunt 80 de etnici greci. [33]
1998 - Se fac primele retrocedări de bunuri către comunităţile greceşti la Constanţa şi Galaţi (în timpul guvernului Radu Vasile). [34]
2002 - Se face un recensământ al populaţiei de pe teritoriul României – numărul total al celor de etnie greacă este de 6 513, în Braşov sunt 77 de etnici greci. [35]

 

3. DATE DESPRE GRECI ÎN ORAŞUL BRAŞOV

 

Sub aspect demografic, numărul populaţiei greceşti a variat în funcţie de condiţiile impuse de factorii decizionali ai fiecărei perioade istorice.
Recensământul populaţiei :

 

ANUL	LOCUITORI DE ORIGINE GREACĂ		TOTAL POPULATIE
1930 (R) [36]	133 (Transilvania)	26 495	18 057 028
1948 (R)	-	-	-
1956 (R)36	155	11 166	-
1966 (R)36	198	9 088	-
1977 (R)	-	-	-
1992 (R)[37]	80	3 940	-
2002 (R)37	77	6 513	21 698 181

 

Unde au putut fi investigate documente şi s-au confruntat diferitele surse, informaţiile obţinute s-au trecut sub forma valorilor indicate în tabelul de mai sus. Trebuie luat în considerare faptul că datele sunt relative şi au o marjă de eroare.

Venirea grecilor în cetatea Braşov s-a desfăşurat în trei etape:
- Prima etapă se întinde din secolul al XIV-lea până în 1588, când negustorii greci primesc dreptul de a se organiza într-o companie comercială.
- A doua etapă se desfăşoară între 1588 şi 1781, fiind caracterizată de acordarea unor privilegii.
-  A treia etapă se desfăşoară între anii 1781 şi 1825 şi este caracterizată de sosirea refugiaţilor politici şi de înflorirea coloniei greceşti. În această perioadă sunt construite Biserica şi Şcoala Grecească.
Dacă la început grecii au venit aici din cauza invaziei turceşti, în decursul anilor ce au urmat, aceştia au fost atraşi de privilegiile pe care le primiseră, dar şi de importanta poziţie comercială pe care o deţinea oraşul.
Odata înfiinţată Compania Grecească, aceasta ajunge să beneficieze de un mare număr de privilegii, devenind astfel şi o mare putere economică, politică, juridică şi culturală. Încă din anul 1636 grecii îşi puteau alege judeţul (echivalentul starostelui), 12 pârgari (echivalentul juraţilor) şi haragerii (echivalentul vătafilor), iar ulterior judecători şi juraţi pentru delictele comerciale.
La început Compania Grecească era compusă exclusiv din greci, care se aşezaseră în cartierul românesc Şchei, mai târziu însă, datorită privilegiilor primite, în companie apar români şi bulgari.
„Mulţi dintre aceştia erau veniţi din peninsula balcanică, în secolul al XVIII-lea şi în prima jumătate a secolului al XIX-lea, când negustorilor din împărăţia turcească li se acordaseră mari privilegii. Ei erau în mare parte români macedoneni, în parte greci sau bulgari, albanezi sau sârbi cu sentimente greceşti. Întocmai cum nu mai ştii astăzi ce slavi sau germani se ascund sub numirea de maghiari, nu se ştia exact mai demult ce erau la origine negustorii ce-şi ziceau greci. Ca în Banat, unde băcanului îi zic românii „grec”, indiferent de naţionalitatea lui, tot astfel săsoaicele din Braşov, când işi trimiteau servitoarele la băcănie, îi spuneau „du-te la prăvălia grecească”.[38]
„Cei mai mulţi dintre negustori, români şi greci, erau băcani, dar în prăvăliile lor se vindea şi manufactură, mai ales en gros. Unii se ocupau cu incaso, comision şi zarafie. Mai puţini ţineau piei şi sticlărie. Câţiva erau bancheri.”[39]

 

 

Note de subsol